Primo tempo...
Păi.. sa vedem mai intâi cum am ajuns să mă dau in stambă, ce hotărâre eroică am avut de luat ca să ies la rampă! Căci eu, deşi sunt paşnic şi iubesc atât de mult liniştea încât m-aş pierde definitiv in ea... tot amân! Şi ca orice om „modern”, fudul, care se ţine băţos, port asupra-mi cheile casei, cheile mașinii și parolele de internet! Umbrela pot să o uit, maşina se poate strica, dar fără internetul ăsta suntem morţi, dom'le! Mă și mir că am putut exista atâta amar de vreme ca specie fără o aşa unealtă! Și uite aşa se duce naibii liniştea! Că mergem repejor la știri sau la forumul la care suntem arondaţi, fie ca să aflăm ce mai e nou in zonă, fie ca să ne dăm cu presupusu' la ce zice unu-altu', că deh, și Ion e om! Și trăieşte in România unde, dacă nu îţi dai cu părerea, ești prost! Ei, exagerez...
*
Acu'... la o eventuală intrebare: „Ce te apucaşi să-ţi pui poalele în cap pe net măi moşule, nu poți să îţi vezi liniştit de beteșuguri, te mănâncă-n cur? Om bătrân şi dai boii pe gheaţă!”... să dau totuşi o explicație, un fel de „Răspunsuri la întrebări nepuse". Cătând pe net să nu greşesc cu expresia „a da in stambă”, găsii acest motto care mi se potrivește și mie la fix: Când mă plictisesc să tac, scriu.
Scriu pentru mine, mă explic pe mine mie însumi! Fac asta de când mă ştiu. Vorba ultimului meu şef: „Măi oameni buni, v-am explicat de atâtea ori, că până şi eu am înţeles ce vreau să spun!” Ţi se lămuresc multe lucruri în cap când scrii. E ca şi cum ai sta de vorbă cu un prieten. Dacă mai citeşte cineva pe aici... citiţi și printre rânduri, mai rămâne uneori câte ceva nespus în cuvinte. De aia tot simt nevoia sa pun uneori mici punctuleţe de suspans...
Dar să fie clar, nu vreau nimic, nu cer nimic de la nimeni, observaţi că nu am buton pentru donaţii! Nu am nevoie decât de mine şi numai uneori o oarecare nevoie (acută!), de a mă exprima. Sunt complet (sau pe aproape... că am mai pierdut din freză cu anii :-), sunt pe calea mea, pe care încerc să o descriu nu pentru vreun folos personal, nu ca să ies un pas mai în faţa plutonului (ie-te mă, ce sculă îs!) ci doar ca pe o cale de comparaţie. De asta la poza mea veţi vedea doar o casă cu ferestrele aliniate prin care poţi trece cu privirea. Depinde doar din ce unghi privești! Cred că ŞI în felul ăsta putem învăța unii de la alţii... unii din experienţele altora. Dacă nu o faci, e posibil să nu-ți fi folosit eficient talantul primit, aşa gândesc. Mă rog... unii „e mai deştepţi”, ştiu să învârtă binişor talantul... bagă cursuri și workshopinguri la greu... or ști n-or şti ceva... asta află cei ce plătesc taxa, sau „contribuţia recomandată" mai nou... Numai că află... după! Cert este ca sunt doxati dom'le, sunt full de diplome, cu zecile, cu sutele! Când or mai fi avut timp să şi practice ceea ce predau, nu ştiu! Oi zice eu mai încolo şi de asta ceva... hai să zic una acum: un amic se lăuda că a făcut toate cursurile de Merkaba de la noi. Şi?... întreb eu, naiv, ai reuşit să zbori? Aaa, nu, zise el, dar când am avut nevoie am folosit cu succes avionul! Iar alteori / deseori, îmi place pur şi simplu să mă amuz! Că dacă zici cu glas tare ce îţi trece prin cap... mai stârneşti și la altul un zâmbet! Sau o înjurătură, dacă te iei de... hai, lasă acum! Iar uneori, în înfumurarea mea, chiar sper sa-i determin şi pe alţii să-şi pună sfecla la treabă! Şi, dacă vreţi musai să mă remuneraţi cu ceva, trimiteţi vara câte o bere, stau în Titan, al doilea bloc pe dreapta... Că de aia m-am strofocat, tot ce apare pe aici, scriere, fotografii, filmuleţe... mai ştiu eu ce oi mai pune... sunt creație personală. Nu agreez metoda copy-paste doar ca să mă dau şi eu rotund prin lume... Poate numai uneori, pentru a da o explicaţie în plus textului și nu am ceva mai bun!
*
Deci cum spuneam, ajunse și la mine - de pe un forum - o lista bine garnisită cu 100 de lucruri făcute de cineva în anul 2012 și de care urmează să mă leg şi eu. Numa' că acela a colindat prin lume pe când eu... doar prin România! Deci anul fatidic 2012! Asta arată şi puterea, folosul internetului: dă idei dom'le!
*
Buna idee asta cu "Ce am făcut in 2012"! Sau "Cum am petrecut sfârşitul lumii" (e titlul unui film, știti!). Aşa că să zic și eu ce am făcut, pentru că, momentan, tot nu am ceva important de făcut (nu mereu, doar acum)! Oricum, nici vorbă să umblu pe coclauri ca în exemplul dat / luat ... Deci:
Şi oricum i-am păcălit, nu au reuşit să scoată de la mine tot ce aveam, mi-a rămas şi mie de o rulotă la mâna a treia! Sper să nu-mi îngreunez iar situaţia!
7- Cam asta a fost! Ei, au mai fost și altele, dar să nu lungesc pelteaua, că poate aveți treabă!! Pe 22 dec. la trezire deja eram neliniștit, nu ştiu de ce. Bănuiesc că mintea mea nu avea somn și era nemulțumită de... habar n-am ce! Că nu fuseseră artificii... tiribombe... ozeneuri? A urmat o mică depresie (cam mare!) dar care nu m-a omorât și de asta sunt fericit. Petrec o iarnă cam anostă, în care uneori mă și bucur aşa... fără un motiv anume, pur și simplu! Alteori sunt la podea, ca să mă hodinesc, aşa... cam ca omul lovit de tren! Dar nu-i bai, căci știți proverbul... trenul trece, şinele rămân. Îl prind pe următorul!
*****************************************